Prezentand omagiul si felicitarile sale prof. Askenazy pentru acest moment de satisfactie oferit celor pentru care cunoasterea prin lectura reprezinta o parte din viata, mai ales astazi in epoca digitalizarii , , pe langa informatiile aduse, prin meditatie, prin conexiunile, emotiile si nostalgiile pe care le procura mintii si sufletului,lectura are tendinta sa dispara.Cartea prof. Askenazy ne soseste asadar, intr-un moment de mare cotitura, nu numai in plan existential, dar si in acela de schimbare de paradigma, in abordarea unei stiinte precum Criminologia care exista si se imbogateste din si prin interdisciplinaritate.

Meritul cel mai mare al acestei lucrari, care prin volumul impresionant de informatii, depaseste domeniul criminologiei si serveste stiintelor penale in ansamblul lor este acela ca readuce in prim planul dezbaterii stiintifice despre omul criminal pardigma etiologica, cvasiuitata si chiar prezentand riscul de a fi abandonata in cercetarea stiintifica contemporana. O face convingator,cu argumente si concluzii bazate pe ultimele rezultate oferite de stiinta care se ocupa cu descifrarea creierului uman.Excursul Profesorului pentru a ne aduce in prezent ,strabate insa etapele pe care criminologia le-a parcurs pana in prezent, de la pozitivism pana la perioada actuala de reconstructiie a obiectului si functiilor, determinate de globalizare, de dezvoltarea noilor tehnologii de investigatii, care tind sa readuca in campul penal modelul represiv, printr-un control social excesiv si printr –o justitie selectiva.Realizeaza acest maraton stiintific de pe pozitiile stiintei pe care o profeseaza, ca fin cunoscator si al noilor directii de cercetare genomica, proteomica, metabolica, interfereaza constant cu principalele scoli,teorii si curente cu relevanta in descifrarea comportamentului criminal, urmarind finalitatea pe care ne-o marturiseste: predictia si prevenirea criminalitatii.

In contiunuare expunerii sale Dna Stanoiu a pus in discutie doua dintre problemele cruciale pentru stiintele penale, pe care autorul le examineaza in lucrare: actualitatea paradigmei etiologice si regandirea conceptului de vinovatie.

Pornind de la paradoxul subliniat de autor potrivit caruia pe masura dezvoltarii tehnologiilor de investigatie a creierului uman, criminalitatea nu numai ca nu a scazut ci, dimpotriva, inregistreaza cresteri ingrijoratoare, autoarea gaseste o explicatie in noul metabolism juridic, produs al digitalizarii care , asa cum arata cele mai recente cercetari, ne impune insidious noi concepte sub forma unor veritabile proteze,cognitive,memoriale,afective,comunicationale, mai adictive unele decat altele, in antiteza cu conceptele traditionale pe care stiinta le-a produs pana in prezent si care ar permite pe baza unui rationament pur inductiv sa ne explice aparitia majoritatii fenomenelor. Studierea cauzelor, dupa unele opinii, nu si-ar mai avea rostul. In criminologie, cu consecinte directe asupra tuturor stiintelor penale ar insemna renuntarea la teorii,la dezbateri, la rationamentele de tip Kantian care se sprijina pe capacitatea de intelegere si vointa aindividului si fixeaza limitele cunoasterii cu ajutorul conceptelor , fiind suficienta corelatia dintre fatpe, fara verificare, fara validare. Ce se pune in loc?Evaluari sintetice, apriorice, care se dispenseaza de orice verificare, de orice tip de dovada.

Din aceasta perpectiva D-na Stanoiu a adresat autorului urmatoarele intrebari: cum mai poate o stiinta sa realizeze functiile de predictie si de prevenire fara a cunoaste cauzele?Ce mai ramane din conceptual de vinovatie fara analiza raportului de cauzalitate dinte constiinta, vointa si actul criminal? Nu este un secret ca in prezent se lucreaza la robotizarea justitiei, in ideea ca legile nu sunt decat niste algoritmi pe care judecatorul este obligat sa le aplice, decizia acestuia sporind asfel efectitivitatea si impartialitatea actului de justitie. Exista in acest sens o serie de recomandari privind criteriile de acordare a liberarii conditionate sau de ecvaluare a riscului de recidiva pe baza unor modele construite prin tehnica profilajului. Se determina a priori ceea ce nu exista decat virtual. Or, individual trebuie sa fie protejat de a nu fi judecat in avans numai pentru faptul ca poseda un profil asemantor cu cel scos din masina

La dezbaterea organizata de SRCC privind “Prezumtia de nevinovatie” s-a discuta despre pericolul instaurarii in Justia penala a raspunderii obiective, mai ales prin spatiul din ce in ce mai restrains conferit laturii subiective a infractiunii. Or, adevarul juridic nu se poate lipsi de spatiul interpretarii, al deliberarii, al contradictorialitatii. In lipsa acestora justitia isi pierde sensul.

Solutiile ? Sa incercam sa evitam capcanele digitalizari, sa ne regasim empatia cognotiva si emotional atat de magistral disescata de Prof. Askenazy, sa folosim progrsele stiintei si ale tehnologiei fara sa punem Omul in masina, nu in sensul lui Felix Guattari, ci asa cum sustine Antoinette Rouvroy intr-un soi de up-loadare a creierului nostru.

Handbook of Criminology ne ofera un exemplu stralucit de cum sa evitam aceste capcane si sa ramanem noi muritorii mai inteligenti decat masina.

Multumim Academicianului Askenazy pentru acest moment de referinta .

 

ALOCUTIUNEA D-NEI PROF.DR.MIHAELA RODICA STANOIU, PRESEDINTA SOCIETATII ROMANE DE CRIMINOLOGIE SI CRIMINALISTICA, VICE PRESEDINTE AL SOCIETATII INTERNATIONALE A CRIMINOLOGILOR DE LIMBA FRANCEZA, LA LANSAREA VOLUMULUI HANDBOOK OF CRIMIMOLOGY, AUTOR PROF .DR. JEAN-JAQUES ASKENAZY, MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMANE