Tel: (+4) 0745101199 / (+4) 0745969569
Email: redactia@criminologie.org.ro
Obiectivul nostruStudiiÎntocmim studii

Obiectivul nostru

prevenirea și controlul criminalității

Read More

Studii

privind cercetarea şi identificarea infractorilor

Read More

Întocmim studii

despre recidivă, reintegrarea socială, alternative la detenţie

Read More

Evenimente

Chères amies et chers amis de l’AICLF,

Comme vous le savez sans doute, cela fait plusieurs années qu’un important effort de discussion et de négociation a lieu entre Polymedia SA, éditeur de la Revue Internationale de Police Technique et Scientifique (RICPTS), et l’AICLF. Comme nous l’avions annoncé lors du XVIIe colloque de l’AICLF à Ottawa, l’aboutissement de ces efforts devait se traduire par le passage en libre accès de la RICPTS, prévu pour cet été.

Malheureusement, à notre grande surprise et alors que les démarches arrivaient à bout touchant, Polymedia SA a décidé de se retirer de l’accord, ne souhaitant plus proposer sa revue en libre accès. Malgré nos nombreuses discussions, l’éditeur nous a fait part de sa décision définitive.

Dans la foulée de cette décision, il nous a informés de sa volonté de revoir la politique éditoriale de la RICPTS. Il souhaite évoluer vers un modèle commercial, orienté vers le grand public avec des articles courts et illustrés. Nous respectons bien entendu ce changement d’orientation, mais les conditions exposées laissent peu, voire aucune d’option pour nous y adapter. En effet, ces dernières vont à l’encontre des exigences de la recherche scientifique (pas d’évaluation par les pairs) et des bonnes pratiques en matière d’édition savante (libre accès) auquel l’AICLF attache beaucoup de valeur.

C’est ainsi avec regret que nous annonçons la fin de la collaboration de longue date entre l’AICLF et la RICPTS, représentée par Polymedia SA. Afin d’assurer une transition la plus équitable possible et la moins dommageable pour les membres de l’AICLF, nous avons convenu de plusieurs points avec Polymedia SA.

Concrètement :

  • Les numéros de la RICPTS prévus en 2022, intégrant es contributions du XVIIe colloque retenues, seront publiés selon le modèle actuel ; c’est-à-dire évalué par les pairs et disponibles en libre accès sur le site de l’AICLF.
  • L’ensemble des numéros de la RICPTS de 1947 à 2022 restera disponible sur le site internet de l’AICLF selon les termes du contrat déjà signé avec Polymedia SA en avril 2020.
  • Dès le 1er janvier 2023, la RICPTS ne sera plus l’organe officiel de l’AICLF. Pour marquer ce changement, l’apparence de la RICPTS sera revue et son titre légèrement modifié.

Même si nous regrettons cette séparation, l’AICLF est désormais tournée vers l’avenir. Le terreau sur lequel a poussé les réflexions d’une publication scientifique moderne et accessible en libre accès est toujours aussi fertile. Nous avons ainsi le grand plaisir de vous annoncer qu’une nouvelle revue va voir le jour en 2023, destinée à remplacer la RICPTS comme organe officiel de l’AICLF. En capitalisant sur les démarches déjà entreprises avec la RIPCTS, cette nouvelle revue remplira les conditions d’un processus de publication académique moderne, garantissant des standards de qualité en matière de recherche scientifique et d’accessibilité. Les démarches sont en cours et nous vous communiquerons prochainement de plus amples détails quant à leurs avancées.

Nous sommes convaincus que cet écueil malheureux avec la RICPTS nous servira au final de tremplin vers une nouvelle ère pour l’AICLF, accompagnée d’une revue scientifique qui reflétera au plus près sa vision et ses valeurs.

En vous souhaitant un bel été, veuillez agréer, chères amies et chers amis de l’AICLF, nos meilleures salutations.

Le Bureau de l’AICLF

————————————————–

XVIIe colloque de l’AICLF – Programme final

Chères amies et chers amis de l’AICLF,

Nous arrivons maintenant dans la dernière ligne droite avant la tenue du XVIIe colloque de l’AICLF qui se déroulera à Ottawa du 15 au 17 mai 2022 !

Le programme de cet événement est désormais disponible dans sa version finale. Il contient non seulement l’ensemble des communications prévues et leurs localisations, mais également des informations suivantes :

  • Mesures sanitaires en vigueur sur le campus de l’Université d’Ottawa
  • Plan du campus
  • Plans internes des bâtiments FSS et Marion où se dérouleront les activités du colloque
  • Itinéraires pour se rendre au cocktail du 15 mai et au gala du 16 mai
  • Transports en commun disponibles en ville d’Ottawa

Dans un souci de réduction de l’empreinte environnementale, le programme ne sera pas distribué sous format papier. Un code QR sera toutefois accessible sur le site du colloque pour que les participants puissent facilement récupérer la version électronique du programme.

Nous vous rappelons également que vous avez toujours la possibilité d’assister à distance à certains ateliers qui seront présentés sur place dans deux salles : FSS 4004 et FSS 6004. Les salles concernées sont indiquées par un * sur le programme. L’inscription pour assister à distance est entièrement gratuite, mais nécessite que vous vous inscriviez sur le site de l’AICLF. La période d’inscription pour assister à distance est ouverte jusqu’au 10 mai 2022. Les personnes inscrites à cette option recevront dans les jours qui précèderont l’événement un lien leur permettant de se brancher à distance aux ateliers.

En espérant vous retrouver nombreux la semaine prochaine à Ottawa, que cela soit physiquement ou à distance, afin de partager autour du thème de la production et la diffusion des savoirs criminologiques.

Meilleures salutations.

 

Pour le comité d’organisation,

Le Secrétariat de l’AICLF


————————————————–

XVIIe colloque de l’AICLF – Inscription pour assister à distance

Chères amies et chers amis de l’AICLF,

Dans le cadre du colloque de l’AICLF qui se déroulera à Ottawa du 15 au 17 mai 2022, nous avons décidé d’offrir à quiconque serait intéressé la possibilité d’assister à distance à certains ateliers qui seront présentés sur place dans deux salles : FSS 4004 et FSS 6004. Les salles concernées sont indiquées par un * sur le programme.

L’inscription pour assister à distance est entièrement gratuite, mais nécessite que vous vous inscriviez sur le site de l’AICLF. La période d’inscription pour assister à distance est ouverte jusqu’au 10 mai 2022. Les personnes inscrites à cette option recevront dans les jours qui précèderont l’événement un lien leur permettant de se brancher à distance aux ateliers qui auront été préalablement identifiés dans le programme.

En espérant que cette option saura susciter un grand intérêt chez ceux et celles qui n’auront pas la chance d’être présents avec nous à Ottawa.

Merci,

Le comité local d’organisation

 

————————————————–

XVIIe colloque de l’AICLF – Dernières nouvelles

Chères amies et chers amis de l’AICLF,

Nous avons le grand plaisir de vous informer de la publication du programme général du XVIIe colloque de l’AICLF !

Pour ceux qui ne l’auraient pas déjà fait, le dernier délai pour s’inscrire en présentiel, ainsi qu’au Gala (plus que quelques places disponibles), est fixé au 01 mai 2022.

Nous vous informons également de l’opportunité de publier vos contributions écrites dans un numéro spécial de la Revue internationale de criminologie et de police technique et scientifique. Merci de soumettre vos textes, qui peuvent être des articles courts de 4 à 6 pages, à redaction.ricpts@polymedia.ch, avec la mention „Colloque AICLF” d’ici au 31 mai 2022.

Concernant enfin les informations pratiques et logistiques entourant le colloque, celles-ci seront communiquées d’ici début mai.

En nous réjouissant beaucoup de vous retrouver à Ottawa et avec nos meilleures salutations,

 

Pour le comité local d’organisation,

Le Secrétariat de l’AICLF

 

————————————————–

Societatea Română de Criminologie și Criminalistica a luat cunoștință, cu profund regret, de trecerea în neființă a celui care a fost prof. univ.dr. Emilian Stancu, eminent profesor de criminalistica și un apropiat prieten și colaborator al Societatii noastre.


Condoleanțe familiei indoliate.

Dumnezeu sa-l odihnească în pace!
—————————————————–


Bonjour à toutes et à tous,

 

Attention ce courriel s’adresse uniquement à ceux et celles qui voudraient assister aux communications qui seront présentées dans le cadre du colloque de l’AICLF qui se tiendra à Ottawa du 15 au 17 mai 2022. Les personnes qui présentent une communication lors du colloque recevront un courriel séparé.

 

Pour pouvoir bénéficier du tarif préférentiel, vous êtes invité.e.s à vous inscrire sur le site de l’AICLF avant le 1er avril 2022. Après cette date, le tarif préférentiel sera remplacé par un tarif unique de 100$ / 70 EU (sans distinction membre/non membre et étudiants). Le formulaire d’inscription demeurera ouvert jusqu’au 1er mai 2022.

 

Nous en profitons aussi pour vous rappeler que le programme officiel du colloque sera rendu public dès la mi-avril.

En espérant que nous aurons l’occasion de vous retrouver bientôt sur le campus de l’Université d’Ottawa.

Cordialement,

 

Comité local d’organisation

XVII édition du Colloque de l’AICLF

 

—————————————————————

 

 

COMUNICAT

  Conferința – Dezbatere

  asupra Principiului de nevinovăție

 

La data de 19 februarie 2022, în organizarea Societății Române de Criminologie și Criminalistică, s-a desfășurat o Dezbatere on-line, având ca temă probleme actuale ale aplicării în practica judiciară a Principiului de nevinovăție.

Dezbaterea s-a bucurat de o participare prestigioasă, alături de doi foști Miniștri de justiție, prof.univ.dr. Rodica Mihaela Stănoiu-Președintele SRCC și prof.univ.dr.Valeriu Stoica, având intervenții, printre alții, cadre didactice universitare (prof.univ.dr.Sima Constantin, conf.univ.dr.Emilian Stănișor, conf.univ.dr. Gheorghe Florian, conf.univ.dr. Vasile Drăghici), avocați (Florentin Țuca, George Bălan, Iosif Friedmann Nicolescu), Victor Alistar-reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii,Valeriu Bujor-rectorul Institutului de științe penale și criminologie aplicată din Republica Moldova sau reputați jurnaliști ca Adina Anghelescu, Sorina Matei, Octavian Hoandră.

La deosebitul succes al întâlnirii care a durat peste 4 ore și-au adus o contribuție însemnată cei doi moderatori, jurnalistul Cosmin Gușă și avocatul Ion Popa.

În cele ce urmează vă prezentăm cuvântul de deschidere rostit de prof.univ.dr. Rodica Mihaela Stănoiu – Președinte al Societății Române de Criminologie și Criminalistică.

 

PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE

 Bună ziua tuturor participanților și mulțumiri pentru că ați dat curs invitației noastre.

 Vă rog să îmi permiteți, pentru început, să vă împărtășesc câteva gânduri “desuete”, gânduri care reprezintă de fapt motivația pentru alegerea acestei teme.

Primul, încercarea de a scoate din “hibernare” știința dreptului – în general, științele penale – în special, pasive într-un anumit fel față de fenomene îngrijorătoare care au loc astăzi în lume, mai precis față de schimbarea de paradigmă a politicii penale pe plan mondial, după 11 septembrie 2001, având ca efect ceea ce noi criminologii numim “un nou metabolism juridic”.

În al doilea rând, pentru a vă semnala pericolul pe care îl reprezintă sindromul “debutantului în absolut”, din ce în ce mai prezent și în peisajul juridic românesc. Mi se spune că nu de puține ori avocații, în cursul pledoariilor, sunt “sunt puși la punct“ de unii judecători cu formula : ia mai lăsati-ne cu Dongoroz!

În sfârșit, cel de al treilea motiv constă în invitația de a vă reaminti eterna poveste a conflictului dintre pitici și giganți, conflictul dintre generații, dintre fiii/fiicele care vor să-și ucidă părinții, superb evocat de Umberto Eco. El ne readuce în memorie, în primul rând, originea aforismului datorată lui Bernard de Chartres care spunea: noi suntem precum piticii care stau pe umerii giganților; astfel putem vedea mai departe decât ei nu mulțumită înălțimii noastre ci, pentru că, urcându-ne pe spinarea lor, ne aflăm mai sus decât ei.

Si tot Eco ne trimite la eseul lui Eduard Jeauneau Piticii pe umerii giganților (1969) dar, mai ales, la ceea ce considera a fi cel mai voios nesăbuit, mai boem și mai incitant volum On the Shoulders of Giants scris în 1965 de Robert Merton, unul dintre cei mai mari sociologi ai secolului 20, pe care am avut șansa să îl cunosc la Harvard cu ani în urmă.

Așadar, misiunea unui intelectual autentic este să valorifice moștenirea lăsată de giganți, să o îmbogățească, să o reactualizeze.

Cu condiția să fie acolo Sus! Așa cum au făcut generații întregi de juristi, așa cum a făcut și generația mea.

Pentru mine Giganții au fost, în primul rând, Vintilă Dongoroz cel care m-a învățat să citesc și să scriu Dreptul. Apoi, Denis Szabo care m-a adus în Criminologia internațională. Pe un plan mai general, Beccaria care, în 1764, aducea umanismul și rațiunea în politica penală, Francois Geny care ne-a vorbit despre “discreția judiciară” și ne-a învățat despre procesul trecerii de la dat la construit în crearea dreptului, Michel Foucault, fidel în permanență ideii că nu poți cunoaște cu adevărat prezentul și construi viitorul decât apelând la trecut, dar ne-a și invitat constant să gândim altfel! Dar așa cum spuneam, condiția reușitei este să fim acolo sus, numai acolo putem să recuperăm – așa cum ne mărturisește Gilles Deleuze, Felix Guattari, Antoinette Rouvroy – gândurile, proiectele, utopiile, visurile nefinalizate ale înaintașilor noștri pe care nu le găsim în Digital!

Poate vă puneți întrebarea de ce noi criminologii am ales să dezbatem această temă?

Pe scurt iată răspunsul:

Criminologia este o știință mult mai dinamică în raport cu științele penale clasice;

De la începuturile ei a pus presiune pe științele penale, influențând asfel și dreptul pozitiv și practica judiciară.

Exemplele sunt nenumărate dar mă opresc la cel care privește direct tema noastră.

Criminologia este cea care a făcut vizibilă pe scena procesului penal acel actor uitat care este victima infracțiunii. De la un concept, a urmat un capitol important al criminologiei iar în prezent se constituie o știință autonomă Victimologia, un mare merit în acest parcurs avându-l evreul de origine română Mendelsohn.

Aducerea în scenă a victimei și impunerea ei ca actor important în procesul penal nu a fost simplă. Nu exagerez dacă afirm că a fost o adevărată luptă între penaliști – proceduriști și criminologi, dată între 1970-1995 la Consiliul Europei – Direction des Affaires Criminelles – în nenumărate sesiuni de lucru, la care o bună perioadă am luat parte. În final s-au prezentat două rapoarte: penaliștii prin D-na Prof. Marie Laure Rassat, de la Sorbona, oponenta ideii de vizualizare a victimei cu argumentul principal – lipsa de obiectivitate a acesteia, criminologii prin Prof. Roberto Cario care a demonstrat că adevărul judiciar nu poate fi cunoscut fără o participare deplină a victimei. Au câștigat criminologii și, ulterior, legislația penală și procesual penală a fost modificată în lumina unei noi concepții cu privire la drepturile victimei sau unor categorii de victime precum femeile, copiii, persoanele în vârstă…

Unde suntem astăzi? Din păcate, în ultimii ani, un nou fenomen îngrijorător a apărut în actul de justiție și care a atras atenția criminologilor. Un actor al procesului penal, paradoxal în dublu rol, de presupus făptuitor aflat însă sub imperiul prezumției de nevinovăție, care devine tot mai des și o veritabilă victimă. O situație cu atât mai de neînteles cu cât aducerea în plin plan a procesului penal a conceptului de proces echitabil ar fi fost de natură să ranforseze respectarea sacră a prezumției de nevinovăție.

Or, odată cu instrumentalizarea anumitor segmente din marea criminalitate, mai pe înțelesul tuturor cu politizarea acestora, apare acest nou tip de victimă. Cauzele și consecințele acestui nou derapaj în actul de justiție, așa cum v-am spus, este de ceva vreme pe agenda dezbaterilor în criminologie.

Ne propunem astăzi ca împreună cu reprezentanți de seamă ai științei dreptului din România prezenți la dezbaterea noastră, să reflectăm în primul rând dacă nu este nevoie de o clarificare și o redefinire conceptuală pentru a diferenția mai bine între Principii, Drepturi, Libertăți și Prezumții, să delimităm mai clar limitele aplicării în timp ale prezumției de nevinovăție, ca să mă limitez numai la aceste exemple.

O atare reflecție se impune poate și asupra caracterului a priori stigmatizant al limbajului transpus în dreptul pozitiv, precum suspect, incuplat, față de concepte folosite în alte legislații, precum presupus, martor asistat etc.

Vă mai propun să aruncăm o privire asupra dreptului pozitiv, asupra sediului materiei prezumției de nevinovăție. Observăm că în Constituție nu avem un text de sine stătător, prezumția de nevinovăție fiind strecurată cumva la Libertăți, în ultima modificare a codului de procedură penală s-a găsit în sfârșit un text autonom care să o găzduiasacă. Cât privește conținutul, analizat comparativ cu alte legislații l-aș caracteriza drept firav în Constituție și Orfan în codul de procedură penală, lipsit fiind de garanții și de sancțiuni care să îl facă cu adevărat efectiv.

S-ar impune de asemenea să ne gândim în ce măsură faimosul acord de recunoaștere a vinovăției plantat recent în legislația noastră nu este de natură să modifice natura juridică a prezumției de nevinovăție. O legislație subsecventă care să coreleze și să contextualizeze prezumția de nevinovăție cu principiul procesului echitabil s-ar impune de urgență.

În sfârșit, ultimul aspect pe care doresc să v-il supun atenției este un interesant studiu realizat de SoJust, cu privire la comunicatele de presă ale Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție și ale Direcției Naționale Anticorupție.

Ce reiese din aceste communicate:

lipsa oricărei precizări ca persoana respectivă se află sub imperiul prezumției de nevinovăție;

certitudinea acestor organe cu privire la comiterea faptei și la vinovăția făptuitorului;

nici o referire la faptul că numai judecătorul decide asupra vinovăției;

abundența de date personale ale presupusului făptuitor care depășesc cu mult scopul informării publicului.

Sigur, se pot face și alte comentarii pe textele respective.

Ceea ce reținem este că, din aceste communicate, nu reiese în niciun fel că urmărirea penală reprezintă activitatea unor procurori care în România au statut de magistrați și deci obligația strângerii tuturor probelor, atât în apărarea cât și în acuzarea presupusului făptuitor, ci numai activitatea unor acuzatori publici reprezentanți ai guvernului.

Mesajul de vinovăție deja dovedită are un caracter vădit manipulatoriu și încalcă grav prezumția de nevinovăție.

În încheiere aș dori să finalizăm această dezbatere cu unele propuneri de lege ferenda și să identificăm cele mai bune canale pentru a le promova.

Vă multumesc pentru atentie!

prof.univ.dr. Rodica Mihaela Stănoiu Președinte al Societății Române de Criminologie și Criminalistică

———————————————————————————————————————————————————————–

Bonjour à toutes et à tous,

Simplement pour vous rappeler que le prochain colloque de l’AICLF se déroulera sur le campus de l’Université d’Ottawa du 15 au 17 mai 2022. Malgré le contexte d’incertitude qui prévaut encore en lien avec la pandémie, nous avons fait le pari que nous pourrons au printemps 2022 nous retrouver en personne pour célébrer la criminologie en français. Le Comité local d’organisation a donc décidé de privilégier la formule de l’événement en présentiel pour la très grande majorité des participant(e)s. Des mesures d’accommodement seront toutefois prévues sur une base exceptionnelle pour ceux et celles qui ne seront pas en mesure de se déplacer à Ottawa pour des motifs sanitaires ou logistiques.

Inscription des participant(e)s

Pour participer à l’événement en présentiel ou à distance, il est nécessaire de s’inscrire sur le site de l’AICLF (https://www.aiclf.net/). Afin de favoriser la participation du plus grand nombre, l’AICLF a décidé cette année d’offrir un tarif d’inscription particulièrement avantageux pour les participant(e)s au colloque.

Nous vous invitons en outre à devenir membre de notre association, car tous les membres de l’AICLF à jour de cotisation obtiendront un tarif privilégié ainsi qu’un billet gratuit pour assister au Gala du 16 mai 2022. La date limite pour s’inscrire au colloque ET au Gala est le 01 avril 2022. Le nombre de places au gala étant limité, il sera important lors de votre inscription de bien indiquer votre intention d’y assister ou non.

Ceux et celles qui auront été exceptionnellement autorisé(e)s à participer à distance seront en mesure de s’inscrire au colloque à compter du 01 avril 2022.

Mesures sanitaires

Nous invitons les participant(e)s qui prévoient se déplacer vers Ottawa à consulter le site officiel du gouvernement canadien pour connaître les exigences sanitaires relatives aux voyageurs et voyageuses qui désirent entrer au pays : https://voyage.gc.ca/voyage-covid.

À cet égard, il est essentiel pour les voyageurs et voyageuses en provenance de l’extérieur du pays de télécharger l’application ArriveCAN avant votre arrivée en sol canadien :

https://www.canada.ca/fr/sante-publique/services/maladies/maladie-coronavirus-covid-19/arrivecan.html

Veuillez aussi noter que tous les voyageurs et voyageuses en provenance de pays qui ne requièrent pas de visa doivent présenter une demande d’Autorisation de voyage électronique (AVE) pour pouvoir s’envoler vers le Canada ou pour transiter par un aéroport canadien. Vous pourrez présenter une demande d’AVE en ligne en visitant le site suivant : https://www.canada.ca/fr/immigration-refugies-citoyennete/services/visiter-canada/ave.html.

Nous vous avisons également que l’Université d’Ottawa exige que toutes les personnes qui se présenteront sur le campus aient reçu un minimum de deux doses du vaccin. Les participant(e)s au colloque devront à cet égard remplir à l’avance l’attestation de vaccination qui est disponible sur le site de l’Université d’Ottawa :

https://www.uottawa.ca/coronavirus/fr/vaccination-obligatoire-contre-covid-19

Visa pour les participant(e)s en provenance de l’étranger

Nous invitons également les participant(e)s qui proviennent de pays pour lesquels les autorités canadiennes exigent un visa, d’enclencher le plus tôt possible les démarches auprès des ambassades, car le processus est actuellement très lent. (https://www.cic.gc.ca/francais/visiter/visas.asp).

Hébergement

Des ententes ont été prises avec certains établissements hôteliers d’Ottawa pour que les participant(e)s au colloque de l’AICLF puissent bénéficier d’un tarif préférentiel. Des informations plus précises sur les réservations auprès de ces établissements sont disponibles ici.

En espérant vous retrouver en très grand nombre à Ottawa au printemps 2022, et que nous soyons alors en mesure de célébrer tous ensemble la fin du grand confinement.

 

Sincèrement vôtre,

Comité local d’organisation

XVII édition du colloque de l’AICLF

Université d’Ottawa

———————————————————————————————————————————————-

 

Ladies and Gentlemen, dear Colleagues!

With this third issue of the Criminology and Criminal Justice News in 2022, I am providing you with

* My 3rd Collection of CCJ-related publications (either open access or otherwise freely available).

* My 6th Covid-19 Special Collection with latest topical publications (first part = free, second part = paywall).

* An updated version of those publications of mine (author or co-author) as being available for free downloading.

* 2 Pieces of information on the Tübingen CCJ-related electronic library and documentation services.

* 1 Announcement of a Graduate Fellowship in Victimology.

* 2 Calls for Papers pertaining to a special journal issue on “Alienation and Crime”.

* 1 Announcement of a new open Database on Public Mass Shootings in the U.S.A.

* 4 Documents with diverse contents, inter alia on COVID-19.

With best regards,

Hans-J. Kerner

 

Documente pentru descarcare:

1_Kerner-Collection_CCJ-related Issues_15.02.2022

2_Kerner-Collection_COVID-19 Issues_6th Ed. 02-2022

3_Kerner HJ_Publications_Only those with Links_12-2021

4a_Criminological Information Service_Tuebingen University_Info 2022

4b_KimDok =International Database at Crim-Info-Service_02-2022

Announcement_Larry J. Siegel Graduate Fellowship for Victimology Studies_02-2022

CfP_Journal 1a_Alienation and crime_Invitation W. Klaus

CfP_Journal 1b_Alienation and Crime ´SI Archives of Criminology

Database NIJ_Public Mass Shootings USA_Open Access

Doc-01_EuCrim_Special COVID-19 issue 2-2021

Doc-02_EuCrim_Forms of Crime Control_Special Issue 2020

Doc-03_Starystach et al_The Silence of Organizations_2021

Dok-04_Holland et al_Sexual Misconduct at US Universities_Mandatory Supporting vs. Reporting_2021

 


————————————————————————————————————————

Ladies and Gentlemen, dear Colleagues!

With this Special Issue of my Criminology and Criminal Justice News Service
I am providing you with:

  • 1 Offer by David Farrington to listen (FoC after the event) to PPT-Videos as presented on the occasion of the 60st Anniversary of the Cambridge Study on Delinquent Development.
  • 1 Position Announcenemt from the European Society of Criminology
  • 12 Calls for Participation in FoC Video Events between February and September 2022.

The next Regular CCJ-News-Issue will soonly get ready for distribution, probably on wednesday 16th February.

Best regards,

Hans-Juergen Kerner
Listserv Mananger, Criminology and Criminal Justice News
Emeritus Professor, Dr. iur. and Former Director
Institute of Criminology, University of Tuebingen, Germany

 

Documente pentru descarcare:

FoC_Video-Docu_60 years of the Cambridge Study in Delinquent Development

Position-Announcement_ESC Newsletter editor_job description

Web-01_Shifting the Crime Reporting Paradigm FBI-NIBRS_15 Febr. 2022

Web-02_New Methods for Estimating Crime in the U.S.A_17 Febr. 2022

Web-03_JuvJust_Helpin Youth to Identify Hate Crime- U.S.A _17 Febr. 2022

Web-04_Diverse Video-Events on Law and Crime_17 Febr till 11_2022

Web-05_Annual Crime and Justice Forum_ONS England_22 Feb. 2022

Web-06_Workings and Limits of Prison Co-Governance_Workshop 24 Febr. 2022

Web-07_Procedural Justice -Police Responses to Sexual Violence-England-Wales_25 Febr. 2022

Web-08_Victim’s Rights in Prison & Probation_March 3, 2022

Web-09_The Inmate’s Digital Journey _EuroPris-Workhop_April 5-2022

Web-10_Dubrovnik- Intl. Victimology Course_16-28 May 2022- Flyer

Web-11_EUROPRIS CrimJust Summer Course on Responses to Sexual Violence_05-08 July 2022

Web-12_22nd Conference of the ESC_Malaga_21st-24th September 2022_CfP

 

 

 

Conducerea Societății Române de Criminologie și Criminalistică are plăcerea să vă invite să participați la cel de-al XVII-lea Colocviu al AICLF ce se va desfășura în perioada 15-17 mai 2022 la Ottawa în Canada.

La acest prestigios eveniment și-au anunțat deja participarea, din partea SRCC, conf.univ.dr. Aura Preda, vicepreședinte al SRCC și conf.univ.dr.Adrian Moise, membru al Colegiului de redacție al Revistei SRCC.

Un alt eveniment deosebit de important pentru criminologi este Conferința EUROCRIM, ce se va desfășura în perioada 21-24 septembrie la Malaga, Spania.

Detaliile necesare participării la aceste evenimente le găsiți mai jos:


Association internationale des criminologues de langue française

XVIIe Colloque – 2022

15 au 17 mai 2022 Université d’Ottawa (Canada)

Thème du colloque:

Production et diffusion des savoirs criminologiques : Enjeux pour les chercheur·es, les praticien·nes et les activistes

À l’instar des autres champs disciplinaires, la criminologie s’est développée originellement dans une perspective positiviste, visant ainsi à produire des connaissances afin de mieux expliquer et de mieux maîtriser le monde qui nous entoure. Dès son origine, la criminologie s’est alors constituée en étroite relation avec les différentes agences publiques nationales dont le mandat était de maintenir l’ordre et la sécurité. C’est pourquoi la criminologie s’est longtemps affairée à produire des connaissances, des outils théoriques et cliniques ainsi que des politiques publiques visant à mieux répondre aux problèmes liés à la criminalité et aux autres formes de désordre social. Au fil de son évolution, ce champ disciplinaire s’est toutefois développé, intégrant dans son giron des perspectives critiques qui sont venues problématiser certains de ces impératifs normatifs et politiques. Le savoir criminologique s’est ainsi diversifié, s’investissant dans un large éventail de perspectives théoriques, de démarches méthodologiques et de retombées pratiques.

En faisant la lumière sur des phénomènes liés à la fois à la transgression et à la réaction sociale qu’elle peut susciter, la criminologie a pendant longtemps contribué à pousser plus loin les limites de la connaissance. Or, la criminologie semble aujourd’hui confrontée à de nouvelles questions et à de nouveaux défis, alors que les frontières qui l’ont traditionnellement définie sont elles-mêmes remises en cause. On assiste entre autres à une remise en question du droit pénal comme principal cadre d’analyse et de régulation des comportements jugés nuisibles, ainsi qu’à un éclatement du contexte national comme principal terrain ou échelle pour analyser les questions criminologiques. Dans un contexte de dérégulation, de mondialisation et de numérisation croissante, la criminologie contemporaine serait dès lors confrontée à une incertitude croissante par rapport aux repères qui ont traditionnellement balisé son champ d’analyse. Également, l’évolution de nos sociétés appelle à repenser de nombreux phénomènes jusqu’ici peu traités par la criminologie, comme les flux de (dés)information, la protection de l’environnement, l’importance du numérique dans nos vies (y compris nos habitudes économiques) et ses risques, les mobilités, la gestion des mobilisations sociales (civiques, militantes ou extrémistes) ou encore les enjeux propres à la régulation de la sécurité en temps de pandémie.

Cette fluctuation au niveau des frontières du champ criminologique nous interpelle à la fois à titre de chercheur·e, de praticien·ne ou d’activiste, d’autant plus qu’elle génère de nouvelles interrogations quant à l’utilisation des savoirs produits. Comme la criminologie s’intéresse à des sujets qui comportent souvent une forte portée émotionnelle et idéologique (marginalité, radicalisation, exploitation sexuelle, insécurité), elle ouvre parfois la voie à des formes de récupération politique. Ce constat est d’autant plus frappant que nous évoluons aujourd’hui dans un contexte qui semble de plus en plus paradoxal, marqué à la fois par une hégémonie du paradigme des données probantes et une montée des mouvements populistes et des positions négationnistes.

Dans le cadre de la XVIIe édition du colloque de l’AICLF, nous invitons les participant·es à réfléchir aux fluctuations des frontières du champ criminologique, aux défis contemporains qui influencent nos sociétés, à la mobilisation des savoirs par les différents acteurs de la sphère publique, communautaire et privée. Nous proposons aux participants trois axes d’analyse permettant de prendre en compte de façon transversale la diversité des objets, des approches et des perspectives de la criminologie contemporaine.

Axe 1 : Fluctuation des frontières et diversification du champ criminologique traditionnel.

Quelles sont les frontières actuelles de la criminologie? Comment les chercheur·es doivent-ils s’adapter aux transformations sociales et politiques qui contribuent à redéfinir leur champ d’étude et de pratique? Quel(s) rôle(s) les chercheur·es devraient-ils jouer face à la diversification des objets et des regards dans le champ criminologique ? De quelle manière les modes de financement (appel à projets, etc.) et l’ampleur de ces financements contraignent-ils (ou non) les chercheur·es et comment “jongle-t-on” avec ces contraintes? Quels sont les apports empiriques, théoriques et méthodologiques des nouveaux objets et des nouveaux regards de la discipline? Quels sont les impacts des recherches en criminologie sur les phénomènes déviants (émergeant ou établis) et leur régulation?

Axe 2: Réflexion concernant la production et la diffusion des connaissances auprès des différents acteurs.

Quelles sont les conditions et les contraintes de production et de diffusion du savoir criminologique aujourd’hui? Dans quelle mesure et comment les pouvoirs publics tentent-ils de développer et/ou d’orienter la production des savoirs dans le champ criminologique? Qu’est-ce qui guide et qu’est-ce qui pourrait ou devrait guider les chercheur·es dans l’élaboration de leurs projets de recherche? Quels sont les acteurs auxquels sont destinés les résultats de la recherche? Ces savoirs permettent-ils de mieux comprendre les phénomènes, d’améliorer les pratiques d’intervention, de promouvoir une plus grande justice sociale, de mieux comprendre la criminalité, d’offrir des réponses plus adéquates à la criminalité ou encore de penser autrement les transgressions? Quelles sont les nouvelles pratiques de diffusion de connaissances criminologiques? Sur quelles scènes et dans quelles coulisses se déploient les débats autour de ces connaissances? Qui sont leurs auteur·es et leurs publics?

Axe 3 : Responsabilité éthique et politique des chercheurs quant à l’utilisation et la récupération des savoirs produits.

À l’heure de la marchandisation du doute et de ses effets délétères sur les pratiques informationnelles du public, de quelles façons les connaissances produites dans le champ criminologique peuvent-elles être utilisées ou sont-elles récupérées par des acteurs, des institutions, des mouvements sociaux? Quels sont les motifs qui peuvent guider les acteurs qui utiliseront les connaissances produites dans le champ de la criminologie? Quels sont les enjeux en matière de reproduction des rapports de pouvoir et du maintien du statu quo? Quelle est la nature de la responsabilité des chercheur·es par rapport à l’utilisation des résultats de leurs recherches?

——————————————————————————————————————–

EUROCRIM 2022

MALAGA, 21-24 SEPTEMBRIE 2022

“CHALLENGES AND OPPORTUNITIES IN A VIRTUALLY AND PHYSICALLY CONNECTED EUROPE: THE NEED FOR CRIMINOLOGY”

Welcome Letter

“The XXII ESC Conference will be held in Málaga, a beautiful city in Southern Spain.

Located in the Andalusian “Costal del Sol”, it attracts visitors from all around the world looking for some leisure time and its 245 days of sun a year. But make no mistake, its international airport, benchmark Technology Park and 36 000-students University offer a strategic triangle in which opportunities thrive.

… you may find yourself looking for excuses to spend some time here before you know it…

In the Spanish panorama, the Málaga Institute of Criminology was a pioneer in the Criminological discipline since its foundation 30 years ago. Ever since then, it has consolidated itself as a national and international teaching and research centre. Our policy-oriented research is our identifying mark as a token of our commitment with a more inclusive and fair society.

It is a challenge and an honour for us to host the 2022 European Criminology Conference, with a focus on the physical and virtual connections existing in our environment, even more so after this time of pandemic in which we have gone through a critical and unprecedented situations worldwide.

The Organizing Committee and the Board of ESC invite you to participate in this reflection forum to respond to the needs of current Criminology.”

——————————————————————————————————————–

  Vestea plecării la cer a profesorului Georges Picca, prietenul criminologiei romanesti, i-a îndurerat pe toţi criminologii români. Tristeţea este şi mai mare pentru cei care i-au fost prieteni sau l-au întâlnit la reuniunile ştiinţifice organizate de Institutul Naţional de Criminologie şi de Societatea Română de Criminologie.

       Ne amintim cu recunoştinţă de implicarea deplina cu care Secretarul general al ISC a susţinut eforturile tânărului Institut Naţional de Criminologie din România de a organiza în ţara noastră primul curs internaţional de Criminologie, în anul 2003. Succesul acestei manifestări ştiinţifice i s-a datorat într-o măsură importantă.Aprecierile domniei sale  au însemnat o recunoaştere a contribuţiei criminologilor români la dezvoltarea unei ştiinţe extrem de importante în peisajul lumii care se globalizează într-un ritm extrem de rapid. Provocările la care sunt chemaţi să răspundă şi cercetătorii din România au fost mai uşor de abordat ca urmare a orientărilor şi sfaturilor prieteneşti primite de la profesorul Georges Picca.

Sincere condoleante familiei indurerate!

Societatea Română de Criminologie și Criminalistică 



În perioada 22-24 mai 2016 s-au desfășurat lucrările celui de-
al 15-lea Colocviu al Asociației Internaționale a Criminologilor de Limbă Franceză(AICLF), manifestări organizate la sediul Universității din Versailles-St.Quentin,Franța.

    Tema Colocviului a fost: „Diagnostiquer et repondre aux desordres du monde :entre transparence democratique et secrets des etats”( A diagnostica și a răspunde la tulburările sociale mondiale :între transparența democratică și secretele de stat)

    La această manifestare științifică a participat și o delegație din partea SRCC din care au făcut parte Rodica Mihaela Stănoiu-președinte SRCC, Emilian Stănișor-președinte executiv, Dorinica Ioan-vicepreședinte și Alexandru Ioan-membru,

    Din programul Colocviului au făcut parte și comunicările doamnei Rodica Mihaela Stănoiu, cu tema „Societatea riscului global și marea criminalitate”, în cadrul atelierului „Radicalizare și terorism” și domnului Alexandru Ioan, cu tema „Criminalitatea și media-între transparență și opacitate”, în cadrul atelierului „Sistemele penale și media”.

    Luni, 23 mai 2016, la Hotel de France din Versailles, a avut loc o manifestare de gală, ocazie cu care a fost acordat premiul Baumont-Tocqueville, ce recompensează personalitățile care prin opera și cariera lor științifică au promovat excelența în domeniul criminologiei, domnului Jaques Farsedakis(Grecia), la propunerea doamnei Rodica Mihaela Stănoiu, ca membru în juriul internațional. Cu același prilej Președintele AICLF, Andre Lemaitre a făcut publică aprecierea AICLF față de activitatea Societății Române de Criminologie și Criminalistică făcând trimitere la organizarea Conferinței din anul 2015,cu tema „Criminologia din România –trecut,prezent și viitor”.

    Tot în cursul zilei de luni s-au ținut lucrările Adunării Generale a AICLF, ocazie cu care s-a acordat încă un mandat actualei conduceri (alese în luna mai 2014 la Liege-Belgia, la precedentul Colocviu) formată din: Președinte-Prof. Andre Lemaitre(Belgia) și vice-președinții- Prof. Rodica Mihaela Stănoiu(România), Prof.Jaques Farsedakis(Grecia) și Prof.Nicolas Queloz(Elveția).

    Ca o concluzie generală lucrările Colocviului au subliniat faptul că în societatea contemporană sistemele penale nu mai constituie ultima ratio de soluționare a problemelor mondiale, de la amenințările legate de catastrofele naturale până la actele individuale sau colective, antisociale.

    S-a arătat, de asemenea,că la noile vulnerabilități și fragilități sociale trebuie să se găsească și un just echilibru al apărării libertăților cetățenești, în raport cu eventuala lor alterare, prin măsuri luate de autoritățile statale, în numele imperativelor de securitate.

                                                                    Comitetul Director al SRCC

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Evenimente

Chères amies et chers amis de l’AICLF, Comme vous le savez sans doute, cela fait plusieurs années qu’un important effort de discussion et de négociation a lieu entre Polymedia SA, […]

Read More
Publicaţii

Lucrarea „Criminologie, Criminalistica, Penologie –  Repere bibliografice”, volumul 1,  coordonatori Rodica Mihaela Stănoiu, Emilian Stănișor, Vasile Teodorescu.   Lucrarea „Criminologie, Criminalistica, Penologie –  Repere bibliografice”, volumul 2,  coordonatori Rodica Mihaela […]

Read More
Redacţia

Colegiul de redacție al revistei SRCC – Revista de criminologie,  criminalistică şi penologie COORDONATOR Prof. univ. dr. Rodica Mihaela Stănoiu – președinte al Societății Române de Criminologie și Criminalistică, vicepreședinte […]

Read More
Contact

Societatea Română de Criminologie și Criminalistică are un nou sediu: Str. Pitar Moș nr. 27, et.1, ap.5, Sect.1, București- în sediul EUROBESTTEAM Tel: 0745101199 Tel: 0745969569 Adresa de corespondență:  redacția@criminologie.org.ro […]

Read More
Despre noi

Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Societatea Română de Criminologie şi […]

Read More